VORBESTE DESPRE DEZVOLTARE

Ministrul Afacerilor Externe Teodor Baconschi a avut astăzi o întrevedere cu Madické Niang, ministru de stat, ministrul Afacerilor Externe al Republicii Senegal.

În cadrul întrevederii, cei doi demnitari au discutat despre relansarea relaţiilor bilaterale româno-senegaleze şi au subliniat nevoia aşezării acestora pe baze juridice solide, în conformitate cu statutul european şi euroatlantic al României şi cu evoluţiile din spaţiul geostrategic căruia îi aparţine Republica Senegal. Miniştrii au convenit încheierea în cel mai scurt timp a unor noi acorduri privind cooperarea economică, industrială, tehnică şi ştiinţifică (urmând a se constitui şi Comisia mixtă bilaterală), promovarea şi protejarea investiţiilor, readmisia cetăţenilor proprii şi a străinilor şi, respectiv, un memorandum de înţelegere pe linia ministerelor afacerilor externe. Totodată, au convenit negocierea unui nou Program executiv inter-guvernamental în domeniile educaţiei, culturii, ştiinţei, tineretului şi sportului. Partea senegaleză a anunţat, în acest context, dorinţa de a redeschide Ambasada Senegalului la Bucureşti.

Părţile au subliniat interesul comun pentru dezvoltarea cooperării economice, Senegalul reprezentând un partener cheie al României în spaţiul african sub-saharian şi, totodată, o poartă de acces pentru produsele româneşti în Africa de vest. Un accent aparte a fost pus pe contribuţia României la formarea resurselor umane senegaleze prin popularizarea burselor oferite de statul român şi consolidarea cooperării între universităţile româneşti şi senegaleze.

Miniştrii au evidenţiat buna conlucrare în cadrul organizaţiilor internaţionale la care cele două state sunt parte – ONU şi Organizaţia Internaţională a Francofoniei –, precum şi oportunitatea de cooperare reprezentată de relaţia Senegalului cu Uniunea Europeană.

De asemenea au discutat aspecte privind evoluţiile de interes în regiunile de care aparţin cele două state, cu un interes particular pentru identificarea măsurilor potrivite pentru reglementarea situaţiilor de criză din spaţiul sub-saharian.

Vizita ministrului de Externe senegalez se circumscrie priorităţilor politicii externe româneşti de consolidare a relaţiilor bilaterale cu statele africane, inclusiv prin valorificarea contextului generat de consolidarea statutului internaţional al României odată cu aderarea la Uniunea Europeană.

sursa: MAE

Prezentând recomandările UE privind modul în care statele membre pot duce la îndeplinire obiectivele de dezvoltare adoptate de ONU în urmă cu 10 ani, comisarul Andris Piebalgs a spus că aceste planuri trebuie să fie realiste şi să poată fi verificate.

Comisia le recomandă ţărilor membre să prezinte planurile naţionale înaintea summitului ONU pe tema obiectivelor de dezvoltare, care va avea loc în septembrie. Se aşteaptă ca, la această reuniune, liderii lumii să îşi reînnoiască angajamentele privind combaterea foametei, a sărăciei şi a bolilor.

“Doresc ca Europa să rămână liderul cel mai important şi mai credibil în lupta împotriva sărăciei. Trebuie să ne respectăm promisiunile privind acordarea unui ajutor mai substanţial şi de mai bună calitate”, a spus comisarul Piebalgs.

UE este cel mai mare donator de ajutor la nivel mondial, oferind mai mult de jumătate din asistenţa oficială pentru dezvoltare.

Dacă în anul 2008 ajutorul pentru dezvoltare a fost suplimentat masiv, UE a redus cheltuielile în 2009, odată cu criza financiară aflată la originea uneia dintre cele mai mari recesiuni din ultimele decenii. În total, statele membre au oferit celor mai sărace ţări ale lumii asistenţă în valoare de 49 de miliarde de euro (aproximativ 0,4% din venitul brut al Uniunii). Ţările din UE s-au angajat ca, până în 2015, să majoreze fondurile de asistenţă până la 0,7% din venitul brut.

Alte recomandări ale Uniunii – incluse într-un plan de acţiune în 12 puncte – vizează aplicarea unor metode de finanţare inovatoare şi combaterea evaziunii fiscale în ţările în curs de dezvoltare.

Principalul obiectiv al mileniului, adoptat de ţările ONU în 2001, este reprezentat de reducerea cu 50% a numărului persoanelor care trăiesc în condiţii de sărăcie extremă (cu mai puţin de 1,25$ pe zi). Procentul acestora ar urma să scadă de la 42 la 21%, potrivit estimărilor bazate pe nivelul de sărăcie înregistrat în 1990, ales ca punct de referinţă.

În anul 2005, lumea părea că se află pe drumul cel bun în încercarea de a-şi îndeplini obiectivul de combatere a sărăciei, deşi se înregistrau mari discrepanţe între ţări şi regiuni. Potrivit datelor furnizate de Banca Mondială, 1,4 miliarde de oameni (26% din populaţia lumii) trăiau în condiţii de sărăcie extremă în 2005.

Odată cu declanşarea crizei economice şi cu creşterea preţurilor la alimente şi combustibili, milioane de persoane au fost nevoite să se confrunte din nou cu sărăcia. Paşi importanţi s-au făcut în unele domenii, însă progresele înregistrate în materie de combatere a foametei sau de salubritate rămân destul de lente.

În timp ce China este ţara cu cele mai bune rezultate, Africa Subsahariană este regiunea care se confruntă cu cele mai mari probleme.

sursa: Comisia Europeana

Doi eurodeputaţi au condus misiunea UE pentru monitorizarea primelor alegeri democratice din Sudan din ultimii 25 de ani. Delegaţia PE, condusă de socialista portugheză Ana Gomes, s-a întâlnit cu câţiva din votanţii, candidaţii, oficialii şi observatorii din ţară. Misiunea UE pentru observarea alegerilor, compusă din mai mult de 130 de persoane, a fost condusă de Veronique De Keyser (Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor si Democraţilor din Parlamentul European, Belgia).

În luna ianuarie, Haiti a fost grav afectată de un puternic cutremur – ţările donatoare s-au angajat să ofere un ajutor în valoare de 7,3 miliarde de euro (9,9 miliarde de dolari americani), din care mai mult de jumătate (5,3 miliarde de dolari americani) pentru perioada 2010-2011. Pentru aceeaşi perioadă, Haiti solicitase numai 3,9 miliarde de dolari americani.

Catherine Ashton, Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe, a lansat un apel în favoarea adoptării unui plan economic pentru următorii 10 ani, care să se axeze şi pe dezvoltarea şi creşterea în zonă, pe lângă reconstrucţia ţării.

„UE consideră că reconstrucţia Haiti implică, de asemenea, un angajament pe termen lung din partea partenerilor săi în domeniul dezvoltării”, a declarat oficialul european. UE este unul din cei mai importanţi donatori ai acestei ţări din regiunea Caraibe.

Kristalina Georgieva, comisarul european pentru ajutor umanitar, propune aplicarea unor programe (remunerarea muncii de reconstrucţie prestate de localnici şi acordarea de microcredite) care să stimuleze dezvoltarea şi să dea populaţiei locale mijloacele materiale de a-şi reconstrui ţara.

Cutremurul care a afectat Haiti a provocat moartea a peste 200 000 de persoane şi a lăsat fără adăpost mai mult de un milion de cetăţeni haitieni. UE a oferit deja un ajutor umanitar în valoare de 300 de milioane de euro.

sursa: Comisia Europeana